DIY - casă și grădină (47)- Suport plante cataratoare

   Dacă nu v-ați apucat încă de semănat tot felul de plăntuțe, poate că aveți timp să vă confecționați câteva suporturi pentru plante cățărătoare. Din câteva nuiele de salcie sau răchită pot ieși suporturi trainice și ieftine pentru zorele, clematis, condurași, passiflora și altele.

Plante Feng Shui

Plante Feng Shui

Chi-ul reprezinta forta universala in domeniul Feng Shui, iar el trebuie favorizat si fructificat la maxim. Un mod de a crea energie chi sunt florile, care isi creaza prorpiul lor camp de energie. Afla care sunt cele mai bune plante feng-shui si decoreaza-ti caminul cu ele.

Plantele cu frunze ascutite, cum este crinul pacii (Spathiphyllum), face parte din categoria yang si ajuta la miscarea mai rapida a energiei chi. Plantele cu tepi, cum sunt cactusii, atrag energia focului, pe cand cele taratoare, ca Selaginella, produc energia pamantului. Plantele cu frunze mici si rotunde atrag energia metalului, iar plantele atarnatoare, cum este iedera, atrag energia apei.

Plantele cu frunze groase si pline de apa, sunt considerate cele mai faste.
Florile proaspete, taiate, aduc si ele energia chi in casa. Evita florile uscate, ele simbolizeaza moartea si descompunerea. Mai bine alege unele artificiale… se spune despre ele ca aduc noroc.

• Floarea soarelui – reprezinta energia focului si ajuta la reglarea energiilor
• Laleaua – reprezinta energia metalului; cele rosii creaza o atmosfera romantica, iar cele roz una placuta
• Irisul – aduce vitalitatea, pasiunea si energie
• Garoafele – albe aduc liniste si pace, iar cele roz un plus de romantism
• Narcise – cele albe aduc liniste daca sunt plasate inspre nord, demnitate inspre nord-vest si motivatie si vointa inspre nord-est.
• Trandafirii – de culoare rosie cresc energia chi mai ales in sectorul romantismul si personalitatii, aseaza-i in partea de vest a casei

Arborele de jad

Planta de jad sau Crassula ovata se regaseste in multe case chinezesti si este considerata una dintre cele mai bune plante feng shui. Ea aduce cu ea belsug si prosperitate, mai ales daca este plasata langa usa de la intrare (fie in interior, fie in exterior). 

Alte flori cu simbol

Crizantema inseamna longevitate, o casnicie lunga si o cariera buna. Narcisa, orhideea intaresc relatiile maritale. Bujorul este floarea dragostei si merge de minune in camera ta daca inca nu esti maritata si iti doresti acest lucru.

Nu uita nici de bambusul norocos, o planta ce contine toate cele cinci elemente feng-shui: pamantul (care se afla in ghiveci), apa (recipientul in care este asezat bambusul are intotdeauna o rezerva de apa), lemn (bambusul reprezinta lemnul), foc (ghiveciul sau planta contine o pata de culoare rosie) si metal (ghiveciul are atarnat un banut sau este legat cu o folie subtire din aluminiu).

Bambusii norocosi vin in diferite marimi:

Trei trepte aduc fericire, sanatate si longevitate;
Cinci trepte stimuleaza cele cinci elemente ale vietii;
Sase trepte aduc sanatate;
Opt trepte aduc dezvoltare si prosperitate;
Zece trepte simbolizeaza perfectiunea si implinirea;
Douazeci si una de trepte ofera o binecuvantare extrem de puternica.

 Plantele aduc noroc si cand sunt plasate la birou. Incearca sa le pozitionezi in colturile din zona de est si sud-est.
 

Tratamente ecologice pentru plante

sursa: www.constientizarerurala.ro

TRATAMENTE CU PRODUSE DIN PLANTE

Ar fi ideal sa ne imaginam ca exista un produs “model” care  dus intr-un ecosistem sa actioneze exclusiv asupra organismului “tinta” dupa care sa dispara din mediu fara implicatii secundare pentru oameni, plante, mediu. Asemenea produse chiar pot exista! Tratamentele naturale sunt utilizate din antichitate, insa oamenii de astazi tind sa recurga la alte metode pagubitoare pentru sanatate si pentru mediu, lasand in urma aceste remedii naturale.

1. Tratament pe baza de urzica

Des utilizat in mediul rural pentru nimicirea insectelor si daunatorilor din gradina.

Mod de preparare: Se pune o cantitate mare de urzici intr-un recipient cu apa, cantarind in jur de 150 litri (dar se poate si o cantitate mai mica) si se lasa urzicile la macerat inauntru cateva zile. Dupa ce procesul de macerare a luat sfarsit, cu aceasta apa se uda plantele ce gazduiesc daunatori. Este o medoda eficace si la indemana oricarui gradinar, fara a intrebuinta substante chimice.

 

2. Tratament pe baza de usturoi

Ceaiul din usturoi pisat alunga ciupercile ce afecteaza toata suprafata frunzelor. In limbaj popular se mai numeste si fainarea frunzelor. Plantele bolnave trebuie mutate in locuri bine aerisite pentru tratare.

Mod de preparare: Se marunteste aproximativ 150 g de usturoi, apoi se amesteca compozotia in 5 litri de apa. Se lasa 30 de minute iar dupa se filtreaza apa si se lasa sa se raceasca. Inainte sa pulverizati plantele adaugati putin sapun sau lapte si amestecati astfel incat sa obtineti o omogenizare. Aplicati solutia repetat la interval de 14 zile pana cand ciupercile sunt eliminate.

 3. Tratament pe bază de pelin

Pelinul este o planta medicinala miraculoasa cunoscuta inca din antichitate. Ceaiul de pelin este foarte sanatos si benefic plantelor, usor de pereparat acasa.

Mod de preparare: 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se raceste, se strecoara astfel incat sa nu mai ramana resturi de organe. Se adauga o ligurita de lapte sau sapun dupa care se stropeste plantele invadate de  afide sau omizi daunatoare. Pentru o distrugere completa se stropeste  direct deasupra daunatorilor daca este posibil.

 

4. Tratament cu hrean

Hreanul este un remediu naturist mostenit de la daci, un dar al naturii plin de insusirii minunate. Insa astazi a devenit un leac uitat, lipsind cu desavarsire din farmacia casei. Cum se prepara ceaiul de hrean? Se dau in clocot 3 litri de apa, dupa se da apa la o parte de pe foc si se aduga un sfert din radacina de hrean taiata bucatele. Se lasa 30 de minute, se raceste, se strecoara si apoi poate fi folosit sub forma de pulverizator contra afidelor si musculitelor albe. Destul de utilizat si impotriva omizilor sau gandacului de Colorado. Un adevarat fungicid ecologic.

 

5. Tratament pe baza de frunze de soc

Socul este cunoscut ca planta a magiei, folosit din timpuri de vrajitoare pentru vindecarea unor boli. Frunzele, florile si fructele sunt extrem de utilizate sub diferite forme pentru tratarea unor boli si daunatori ai plantelor cat si ai organismului uman. Cum se obtine ceaiul de soc? Se fierb aproximativ 250 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30 de minute. Dupa se strecoara si se lasa la racit. In alt vas se pune 0,5 l apa calduta in care se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun in ceaiul de frunze de soc, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie. Combate eficient ciupercile instalate pe organele plantelor, insa poate fi folosit si impotriva insectelor.

Alte soluţii

Usturoi cu ceapaAllium sativum si Allium cepa macerat
Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa în 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni, melci, rugina

Urzica - Urtica urens macerat
1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide

Vetrice - Tanacetum vulgare infuzie
Se infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte, dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului

Pelin - Artemisia absinthium infuzie
Se infuzeaza 150 g de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului


Busuioc - Ocimum basilicum infuzie
Se infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide

Coriandru - Coriandrum sativum infuzie
Se infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide, paianjeni

Flori de soc - Sambucus infuzie
Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide.

Menta infuzieSe infuzeaza 150 g de menta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID:furnici

Revent - Rheum rhabarbarum infuzieSe infuzeaza 150 g de revent taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID TOTAL:
afide, paianjeni

Piper infuzieSe infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. REPULSIV TOTAL:
afide, paianjeni

Ardei iute maceratSe macereaza 250 ml de ardei iute în 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care
se dilueaza 15 ml din preparat în 4l de apa pentru tratament. REPULSIV TOTAL: afide, paianjeni

 sursa: www.constientizarerurala.ro

DIY - casă și grădină (4) - depozitare semineu

 Proiecte de weekend...

scaune de gradina...

suport banane

suport condimente

suport plante agatatoare din roti de bicicleta

suport lemne semineu

raft vinuri

Inmultirea plantelor prin butasi

   Astazi din nou despre plante si cum putem sa ne "sporim" colectia sau sa o imbogatim cu noi exemplare.

La plante inmultirea poate fi:

     - sexuata, prin seminte, prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte, dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi;

     - asexuata - inmultire vegetative.

     Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul general aici vom vorbi despre inmultirea vegetativa.

     Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol,umiditate, temperatura, lumina, etc.

Inmultirea vegetativa poate fi:

Naturala, realizata fara interventia omului si prezinta urmatoarele forme:     - stoloni     - drajoni     - lastari     - tulpini subterane           - rizomi           - bulbi           - tuberculi           - radacini tuberizate     - palante vivipare (muguri adventivi)

    Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.

Artificiala, este inmultirea care are loc prin interventia directa a omului:

    - butasirea

    - marcotajul

    - diviziunea tufei

    - tulpini subterane

          - rizomi

          - tuberobulbi

          - bulbi

          - tuberculi

          - radacini tuberizate

1. Inmultirea vegetativa artificiala

Butasirea

    Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza, tulpina, radacina, etc.

    Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt:

        Varsta plantei mama - cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare.

        Lumina - are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat. Zilele lungi favorizeaza inradacinarea.

        Nutritia - plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor.

Clasificarea butasilor

Dupa natura organului prelevat:         - butasi de varfuri de lastar         - butasi de tronsoane de tulpina         - butasi de tronsoane de tulpini florale         - butasi de muguri         - butasi de frunze intregi         - butasi de fragmente de frunze         - butasi de radacina Dupa tipul tesutului:         - butasi erbacei         - butasi semilemnificati         - butasi lemnificati Dupa epoca de butasire:         - butasi de primavara         - butasi de vara - toamna

Realizarea butasilor

    Butasi din portiuni de tulpina - portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 - 3 noduri. Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia, Dracaena, Philodendron, Monstera, Colocasia.

    Butasi de varf de tulpina - se fac de 5 - 10 cm. Se prefera butasii mai scurti. Ei trebuie sa baiba minim 2-3 noduri. Secctiunea bazala se face prin taiere transversala, cu o lama, briceag, sau bisturiu imediat sub nod (1-2mm)

    In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele. In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie. La plantele cu frunze mari (ficus, aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin reducerea lui. Se practicat la inmultirea speciilor de ficus

    Butasii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane. La frunzele petiolate se reduce petiolul la 2-3 cm.

    Butasii de fragmente de frunze, ca in cazul Begoniei (rex, credneri, etc.) trebuie sa posede o nervura principala. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala (Streptocarpus hybridus). Butasi de Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea in partea de jos a butasului). Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia, Sansevieria, Saintpaulia, Streptocarpus, Sinigia, Peperonia.

    Butasi de radacina - sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 - 6 cm, care pusi in conditii optime de inradacinare, vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea

    Butasi de lastari de regula semilignificati, inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. Lastarii pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7- 10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare, cuprinzand cel putin 2 - 3 noduri. La fasonare taierea se face imediat

sub nod .

 

Frunzele de la baza se elimina pe o lungime de 2 cm, iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus, Pelargonium.

    Butasi de ramuri - procedeu practicat la plantele lemnoase, se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel mult 2 ani, lungi de 18 -22 cm, taiate la 2 - 3 mm sub un mugure.

In aceasta categorie se intalnesc:

          Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus, Nerium, Aucuba

          Butasi cu calcai, se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 - 2ani de pe ramura mama, in asa fel ca la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. Se foloseste la inmultirea smochinului.

          Butasii cu carlig, sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 - 4 cm din ramura mama.

    Butasii plantelor cu latex (ficus, euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade C pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului.

Stimularea inradacinarii butasilor

Inradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode:

      - folosirea de solutii stimulatoare - vezi RADISTIM

      - iluminarea suplimentara in lunile de iarna - primavara

      - executarea de incizii bazale, inelare sau simple taieturi

   

 Substraturi pentru inradacinare

    Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer, capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril). Se poate folosi ca substrat de inradacinare: perlitul, turba fibroasa, nisipul, singure sau in amestec. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru, ficus, cyperus, trandescantia, violeta de parma.

Factorii de mediu

Lumina

    La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Pentru butasi lemnificari lumina este necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere, pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.
Temperatura

Genul si specia	Temperatura de inradacinare	Lunile in care se realizeaza butasirea
Azaleea indica	18 - 20	II - III; VII - IX
Begonia rex	20 - 22	I - XII
Colocasia	20 - 22	I - XII
Ficus elastica	24 - 25	III - IV
Hibiscus rosa-sinensis	16 - 18	II - IV; VIII - IX
Nerium oleander	20 - 22	III - V; VIII
Sainpaulia jonantha	22 - 24	II - III; VIII - IX
Sansevieria trifasciata	20 - 22	III - V

Umiditatea

    Deoarece butasul nu are radacini, nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. Pentru a limita deshidratarea si uscarea butasului trebuie diminuata transpiratia. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul butasului prin: pulverizarea cu apa, ceata artificiala, acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.

Aerisirea

    Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare.

Marcotajul

Este o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament.

    Marcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama, decat dupa inradacinare. Se foloseste la plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia.

    Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile, uneori taratoare, pe care se formeaza radacini si lastari noi in portiunile care vin in contact cu pamantul. Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens, Hedera, Philodendron, Gynura, Clematis.

    Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide, ce nu pot fi curbate la nivelul pamantului: Ficus, Codiaeum, Dracaena, Schefflera, Aralia, Camelia, Nerium.

In acest caz, substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se doreste producerea radacinilor. Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Pentru a favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure, pe care se poate aplica o substanta stimulatoare (radistim)

Divizarea tufei

    O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. Metada consta din scoaterea plantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si radacini. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. Cel mai buna perioada pentru realizarea acestei operati este primavara.

B. Inmultirea vegetativa naturala

Stoloni

    Stoloni sunt tulpini subtiri, flexibile, taratoare, pe care se formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Separarea rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 - 6). Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Prin stoloni se pot inmulti: Capsuni, Chlorophytum, Nephrolepsis, Saxifraga.

Drajoni

    Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. Cand acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza. Aceasta metoda se poate folosi la: agave, bromelii, isoloma, palmieri.
Muguri adventivi

    Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum tubiflorum), pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum), pe nervura mediana (Asplenium viviparum). Cand acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi.

 

...Butasirea Crizantemelor in aceasta postare