vineri, 31 ianuarie 2014

Inmultirea plantelor prin butasi

   Astazi din nou despre plante si cum putem sa ne "sporim" colectia sau sa o imbogatim cu noi exemplare.

La plante inmultirea poate fi:
     - sexuata, prin seminte, prezinta avantajul ca de la o singura planta se pot obtine un numar mare de seminte, dezavantaj: nu intotdeauna se transmit caracterelor parintilor la urmasi;
     - asexuata - inmultire vegetative.
     Deoarece conditiile de semanare si germinare sunt caracteristice fiecarei specii si nu pot fi tratate la modul general aici vom vorbi despre inmultirea vegetativa.
     Atunci cand cumparati seminte aceste ar trebui sa fie insotite de indicati privind conditiile de germinare: sol,umiditate, temperatura, lumina, etc.




Inmultirea vegetativa poate fi:

Naturala, realizata fara interventia omului si prezinta urmatoarele forme:
    - stoloni
    - drajoni
    - lastari
    - tulpini subterane
          - rizomi
          - bulbi
          - tuberculi
          - radacini tuberizate
    - palante vivipare (muguri adventivi)

    Prin inmultirea vegatativa se vor obtine plante identice cu planta mama.



Artificiala, este inmultirea care are loc prin interventia directa a omului:

    - butasirea
    - marcotajul
    - diviziunea tufei
    - tulpini subterane
          - rizomi
          - tuberobulbi
          - bulbi
          - tuberculi
          - radacini tuberizate

  1. Inmultirea vegetativa artificiala

Butasirea
    Este una dintre metodele cele mai des utilizate in inmultirea plantelor. Aceasta metoda se bazeaza pe proprietate plantelor de a dezvolta plante noi din organe sau fragmente de organe ca: frunza, tulpina, radacina, etc.
    Factori ce intervin in capacitatea de producere a radacinilor sunt:
        Varsta plantei mama - cu cat planta mama este mai tanara cu atat capacitatea sa de inmultire este mai mare.
        Lumina - are un rol activ in reusita butasirii dar acest rol este dificil de cuantificat. Zilele lungi favorizeaza inradacinarea.
        Nutritia - plantele mama correct ingrasate dau butasi care inradacineaza usor.

Clasificarea butasilor
Dupa natura organului prelevat:
        - butasi de varfuri de lastar
        - butasi de tronsoane de tulpina
        - butasi de tronsoane de tulpini florale
        - butasi de muguri
        - butasi de frunze intregi
        - butasi de fragmente de frunze
        - butasi de radacina

Dupa tipul tesutului:
        - butasi erbacei
        - butasi semilemnificati
        - butasi lemnificati

Dupa epoca de butasire:
        - butasi de primavara
        - butasi de vara - toamna


Realizarea butasilor
    Butasi din portiuni de tulpina - portiunile de tulpina trebuie sa fie de minim 5 cm si sa prezinte 2 - 3 noduri. Prin acest procedeu se pot inmulti: Dieffenbachia, Dracaena, Philodendron, Monstera, Colocasia.
    Butasi de varf de tulpina - se fac de 5 - 10 cm. Se prefera butasii mai scurti. Ei trebuie sa baiba minim 2-3 noduri. Secctiunea bazala se face prin taiere transversala, cu o lama, briceag, sau bisturiu imediat sub nod (1-2mm)
    In zona bazala pe o lungime de 2-3 cm se elimina frunzele. In cazul plantelor cu frunze mari se reduce o parte din suprafata foliara a frunzelor ce raman pe butas pentru a se reduce deshidratarea butasului prin transpiratie. La plantele cu frunze mari (ficus, aucuba) evapotranspiratia se reduce prin rularea limbului frunzei si nu prin reducerea lui. Se practicat la inmultirea speciilor de ficus
    Butasii de frunze se fac din frunze adulte dar nu foarte batrane. La frunzele petiolate se reduce petiolul la 2-3 cm.
    Butasii de fragmente de frunze, ca in cazul Begoniei (rex, credneri, etc.) trebuie sa posede o nervura principala. La alte plante se sectioneaza frunza in doua prin nervura principala (Streptocarpus hybridus). Butasi de Sansevieria se fac din bucati de frunza de 5-7 cm la care trebuie respectata polaritatea (radacina va aparea in partea de jos a butasului). Prin butasi de frunza se pot inmulti: Begonia, Sansevieria, Saintpaulia, Streptocarpus, Sinigia, Peperonia.
    Butasi de radacina - sunt reprezentati prin fragmente de radacina de circa 4 - 6 cm, care pusi in conditii optime de inradacinare, vor da indivizi noi. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Marantha si Calathea
    Butasi de lastari de regula semilignificati, inmultire care se practica la majoritatea plantelor ierboase. Lastarii pentru efectuarea butasilor trebuie sa aiba 7- 10 cm la recoltare si aproximativ 5 -7 cm la fasonare, cuprinzand cel putin 2 - 3 noduri. La fasonare taierea se face imediat
sub nod 
.


Frunzele de la baza se elimina pe o lungime de 2 cm, iar restul frunzelor se reduc la jumatate pentru a micsora procesul de transpiratie in timpul inradacinarii. Prin aceasta metoda se pot inmultii: Cyperus, Pelargonium.
    Butasi de ramuri - procedeu practicat la plantele lemnoase, se realizeaza din ramuri anuale sau care au cel mult 2 ani, lungi de 18 -22 cm, taiate la 2 - 3 mm sub un mugure.
In aceasta categorie se intalnesc:
          Butasi realizati din ramuri simple: Hibiscus, Nerium, Aucuba
          Butasi cu calcai, se confectioneaza prin smulgerea lujerilor de 1 - 2ani de pe ramura mama, in asa fel ca la baza butasului sa se pastreze o portiune din lemnul ramurii din care s-a smuls. Se foloseste la inmultirea smochinului.
          Butasii cu carlig, sunt butasii care pastreaza la baza o portiune de 2 - 4 cm din ramura mama.
    Butasii plantelor cu latex (ficus, euphorbia) dupa taiere se tin timp de 25-30 minute in apa calda 35 grade C pentru a se evita obturarea vaselor conducatoaree prin coagularea latexului.

Stimularea inradacinarii butasilor
Inradacinarea butasilor poate fi facuta prin mai multe metode:
      - folosirea de solutii stimulatoare - vezi RADISTIM
      - iluminarea suplimentara in lunile de iarna - primavara
      - executarea de incizii bazale, inelare sau simple taieturi
   

 Substraturi pentru inradacinare
    Substratul de inradacinare trebuie sa aiba o buna porozitate pentru aer, capacitate de retinere a apei si sa fie perfect sanatos (steril). Se poate folosi ca substrat de inradacinare: perlitul, turba fibroasa, nisipul, singure sau in amestec. Apa se utilizeaza pentru butasii de leandru, ficus, cyperus, trandescantia, violeta de parma.

Factorii de mediu

Lumina
    La butasii erbacei lumina este necesara de la inceputul butasirii. Pentru butasi lemnificari lumina este necesara numai in momentul pornirii mugurilor de crestere, pana atunci butasi sunt tinuti la intuneric.
Temperatura
Genul si specia
Temperatura de inradacinare
Lunile in care se realizeaza butasirea
Azaleea indica
18 - 20
II - III; VII - IX
Begonia rex
20 - 22
I - XII
Colocasia
20 - 22
I - XII
Ficus elastica
24 - 25
III - IV
Hibiscus rosa-sinensis
16 - 18
II - IV; VIII - IX
Nerium oleander
20 - 22
III - V; VIII
Sainpaulia jonantha
22 - 24
II - III; VIII - IX
Sansevieria trifasciata
20 - 22
III - V

Umiditatea
    Deoarece butasul nu are radacini, nu poate absorbi apa care se pierde prin transpiratie. Pentru a limita deshidratarea si uscarea butasului trebuie diminuata transpiratia. Aceasta se face prin cresterea umiditatii relative din jurul butasului prin: pulverizarea cu apa, ceata artificiala, acoperirea constanta a frunzelor cu o pelicula de apa.

Aerisirea
    Este necesara oxigenarii spatiilor de inradacinare.

Marcotajul
Este o metoda mai intalnita la plantele de gradina dar se poate aplica si celor de apartament.
    Marcotajul reprezinta de fapt o butasire in care ramura nu se detaseaza de planta mama, decat dupa inradacinare. Se foloseste la plantele la care butasii nu inradacineaza sau inradacineaza greu cum ar fi speciile de Magnolia.
    Marcotajul terestru se aplica plantelor cu tulpini flexibile, uneori taratoare, pe care se formeaza radacini si lastari noi in portiunile care vin in contact cu pamantul. Plante ce se pot inmultii prin aceasta metoda: Ficus repens, Hedera, Philodendron, Gynura, Clematis.

    Marcotajul aerian este practicat la plantele care au tulpini si ramificatii rigide, ce nu pot fi curbate la nivelul pamantului: Ficus, Codiaeum, Dracaena, Schefflera, Aralia, Camelia, Nerium.
In acest caz, substratul de inradacinare este fixat cu ajutorul unui manson din folie de plastic in locul unde se doreste producerea radacinilor. Ca substrat se foloseste turba fibroasa sau muschi vegetal bine umezit. Pentru a favoriza producerea radacinilor pe zona respective se realizeaza incizii circulare sau fanta sub mugure, pe care se poate aplica o substanta stimulatoare (radistim)


Divizarea tufei
    O metoda de inmultire ce se aplca la plantele care cresc sub forma de tufa. Metada consta din scoaterea plantei din ghiveci si fragmentarea ei (de preferat cu mana) astfel incat fiecare bucata sa aiba cativa lastari si radacini. Plantele obtinute se planteaza la aceiasi adancime ca si planta mama. Cel mai buna perioada pentru realizarea acestei operati este primavara.

B. Inmultirea vegetativa naturala

Stoloni
    Stoloni sunt tulpini subtiri, flexibile, taratoare, pe care se formeaza rozete de frunze cu radacini la baza. Separarea rozetelor se poate face cand acestea au cateva frunze (4 - 6). Daca rozetele nu au radacini acestea se trateaza ca butasi sau se pot marcota. Prin stoloni se pot inmulti: Capsuni, Chlorophytum, Nephrolepsis, Saxifraga.



Drajoni
    Drajoni sunt lastari porniti din mugurii de pe radacina. Cand acesti lastari au suficiente radacini se desprind de planta mama si se planteaza. Aceasta metoda se poate folosi la: agave, bromelii, isoloma, palmieri.
Muguri adventivi
    Cateva specii de plante au insusire de a forma plantule mici din muguri adventivi situati pe pedunculul floral (Bryophyllum tubiflorum), pe marginea frunzei (Bryophyllum daigremontianum), pe nervura mediana (Asplenium viviparum). Cand acesti muguri ating o oarecare marime se desprind de pa planta mama si daca vin in contact cu pamantul cresc rapid si formeaza plante noi.
 
...Butasirea Crizantemelor in aceasta postare

miercuri, 29 ianuarie 2014

Plantele şi fazele Lunii

      Se spune că Luna influenţează creşterea plantelor, dar cei mai mulţi cred că este vorba doar de o superstiţie. Oare ar trebui să ne orgănizăm activităţile în grădindă în funcţie de fazele selenare? Greu de spus. Astrul nopţii are însă influenţă asupra mareelor, asupra mediului lichid. Şi cum corpul nostru contine 80% apa, de ce nu ar avea influenţă şi asupra plantelor? Părerile sunt împărţite, dar există certitudinea că poţi avea o grădină frumoasă dacă o întreţii în funcţie de condiţiile climatice.
       De câţiva ani încerc să mă “încadrez” cu semănatul în calendarul fazelor Lunii şi se pare că am avut rezultate bune, răsadurile fiind mai viguroase şi rata de răsărire şi creştere mai ridicată. Acuma, că o fi din cauză că am mai acumulat experienţă sau că Luna m-a ajutat, nu ştiu, dar cred că nici n-are ce să strice.
 

Fazele Lunii 2014

Ianuarie

01 ianuarie, ora 13:15 – Lună Nouă;
08 ianuarie, ora 5:40 – Primul Pătrar;
16 ianuarie, ora 6:53 – Lună Plină;
24 ianuarie, ora 7:20 – Ultimul Pătrar;
30 ianuarie, ora 23:39 – Lună Nouă.

Februarie

06 februarie, ora 21:23 – Primul Pătrar;
15 februarie, ora 1:54 – Lună Plină;
22 februarie, ora 19:16 – Ultimul Pătrar.

Martie

01 martie, ora 10:00 – Lună Nouă;
08 martie, ora 15:28 – Primul Pătrar;
16 martie, ora 19:09 – Lună Plină;
24 martie, ora 3:47 – Ultimul Pătrar;
30 martie, ora 21:45 – Lună Nouă.

Aprilie

07 aprilie, ora 11:32 – Primul Pătrar;
15 aprilie, ora 10:43 – Lună Plină;
22 aprilie, ora 10:52 – Ultimul Pătrar;
29 aprilie, ora 9:15 – Lună Nouă.

Mai

07 mai, ora 6:16 – Primul Pătrar;
14 mai, ora 22:17 – Lună Plină;
21 mai, ora 16:00 – Ultimul Pătrar;
28 mai, ora 21:41 – Lună Nouă.

Iunie

05 iunie, ora 23:40 – Primul Pătrar;
13 iunie, ora 7:12 – Lună Plină;
19 iunie, ora 21:39 – Ultimul Pătrar;
27 iunie, ora 11:09 – Lună Nouă.

Iulie

05 iulie, ora 15:00 – Primul Pătrar;
12 iulie, ora 14:26 – Lună Plină;
19 iulie, ora 5:09 – Ultimul Pătrar;
27 iulie, ora 1:43 – Lună Nouă.

August

04 august, ora 3:51 – Primul Pătrar;
10 august, ora 21:10 – Lună Plină;
17 august, ora 15:27 – Ultimul Pătrar;
25 august, ora 17:14 – Lună Nouă.

Septembrie

02 septembrie, ora 14:12 – Primul Pătrar;
09 septembrie, ora 4:39 – Lună Plină;
16 septembrie, ora 5:06 – Ultimul Pătar;
24 septembrie, ora 9:15 – Lună Nouă.

Octombrie

01 octombrie, ora 22:33 – Primul Pătrar;
08 octombrie, ora 13:51 – Lună Plină;
15 octombrie, ora 22:13 – Ultimul Pătrar;
24 octombrie, ora 0:57 – Lună Nouă;
31 octombrie, ora 4:49 – Primul Pătrar.

Noiembrie

07 noiembrie, ora 0:24  – Lună Plină;
14 noiembrie, ora 17:16 – Ultimul Pătrar;
22 noiembrie, ora 14:32 – Lună Nouă;
29 noiembrie, ora 12:06 – Primul Pătrar.

Decembrie

06 decembrie, ora 14:27 – Lună Plină;
14 decembrie, ora 14:51 – Ultimul Pătrar;
22 decembrie, ora 3:37 – Lună Nouă;
28 decembrie, ora 20:32 – Primul Pătrar.
  Timpul este exprimat în ora oficială a României. 
Sursa: http://lunaf.com/english/moon-phases/lunar-calendar-2014/


• Primul pătrar. Plantele semănate în aceasta perioadă cresc mai repede şi prezintă mai multă rezistenţă la boli şi la insecte. Cultivatorii consideră că vigoarea acestora este direct proporţională cu lumina Lunii. Florile au o strălucire aparte şi rezistă mai mult timp în vază. În ceea ce priveşte legumele şi fructele, acestea se conservă mai bine o dată ce sunt recoltate.
• Luna plină. Acesta este momentul ideal în care poţi să recoltezi seminţe, bulbi sau tuberculi. Dar condiţiile meteorologice nu sunt mereu potrivite pentru dezvoltarea plantei. Trebuie să acorzi o atenţie deosebită fazelor de luna plină deoarece sunt mai riscante din cauza configuraţiei celorlalte planete.
• Ultimul pătrar. Atunci când lumina Lunii scade, plantele îşi pierd vigoarea. Sunt mai fragile şi nu se conservă la fel de bine ca în primul pătrar. În schimb, în această perioadă parfumul lor este mai intens.
• Atunci cand Luna se află în punctul cel mai apropiat de Pământ se spune ca este la perigeu, iar în momentul în care se află departe de Pământ, este la apogeu. De două ori pe luna, satelitul se intersectează cu planul de rotaţie al Pământului în jurul Soarelui, iar cele două zone de intersecţie se numesc noduri lunare.

Luna în creştere - este faza în care luna nouă (care nu se vede) ajunge lună plină (perfect rotundă) trecând prin primul pătrar.
E bună pentru - plantele de aer, care produc flori, fructe, seminţe.
Influenţă - sunt foarte eficace produsele împotriva bolilor plantelor
Luna în descreştere - este faza de la lună plină la lună nouă, trecând prin ultimul pătrar.
E bună pentru- plantele de pământ - legumele rădăcinoase, bulbi cât şi plantele cultivate pentru frunze.
Influenţă- îngrăşămintele sunt cel mai bine assimilate.
Luna în urcare - În jurul pământului luna urmează o traiectorie eliptică. Este în urcare când se duce către punctul cel mai înalt (corespunde primăverii şi verii lunare).
E bună pentru - semănat şi altoit. Luna în urcare favorizează creşterea florilor, a frunzelor, a ramurilor.
Luna în coborâre - este faza când se află în punctul cel mai de jos al traiectoriei (corespunde toamnei şi iernii lunare).
E bună pentru-plantare, răsădire şi tundere. Luna favorizează tot ce se află sub pământ (înrădăcinări, asimilare de îngrăşăminte). 


De pe http://gradinuca.ro/ avem tabelul de mai jos:
Leguma
Perioada de insamantare
Observatii
Tomate de vara / toamna prin rasad
jumatatea lunii martie pentru tomatele de vara
Varsta optima a rasadului este de 35-40 de zile la plantare
pana la sfarsitul lunii aprilie pentru tomatele de toamna
Tomate semanate direct in camp
esalonat in 2-3 etape intre 10 aprilie si 20 mai
Adancimea de semanare este de 1.5-2 cm
Tomate in solarii
in luna februarie (incepand cu prima jumatate in sudul tarii si spre sfarsitul lunii cu cat solarul este mai in nordul tarii)
Rasadul trebuie sa aiba varsta de 45-50 de zile la plantare
Ardei in camp
ardei gras pentru cultura timpurie: 20-25 feb
-
ardei gras pentru cultura de vara 25 feb – 15 mar
gogosar si capia pentru culturi tarzii 5-20 martie
Ardei in solarii
la inceputul lunii februarie
-
Vinete
25 feb – 5 mar
Se planteaza la o temperatura a solului de min 15 grade Celsius (inceputul lui mai afara, sau prima jumatate a lui aprilie in solar) iar in aer 18-20 grade Celsius
Morcov
toamna tarziu (pentru cultura din vara urmatoare) sau primavara devreme (martie)
Este bun premergator pentru tomate, ardei sau vinete, lasand locul ingrasat organic si curat de buruieni daca se foloseste in cultura timpurie
Patrunjel de radacina
toamna tarziu sau primavara devreme (martie)
Adancime de semanare 2-3 cm
Patrunje de frunze
incepand de primavara devreme pana pe 10 august
Incepe vegetatia la 3-4 grade Celsius, rasare in 2 saptamani. Vara trebuie umbrit pana la rasarire pentru pastrarea umiditatii
Pastarnac
toamna tarziu sau primavara devreme (martie)
Se rareste la 4-5 cm cand are 2-3 frunze
Telina de radacina
se produce rasad insamantand la sfarsitul lui februarie inceputul lui martie
Se repica la aparitia frunzei a treiaVarsta optima de platare a rasadului este de 50-60 de zile
Ridichile de luna
luna martie esalonat la 10-15 zile pana la mijlocul lui aprilie
Adancimea de semanare este 1.5-2 cm
Sfecla rosie
inceputul lunii aprilie cand temperatura solului este de peste 8 grade Celsius pentru cultura de vara
Adancimea de semanare este de 2-4 cm
iunie pentru cultura de toamna (pentru recolta ce poate fi pastrata iarna)
Ceapa din arpagic
Toamna: 10 septembrie – 1 octombriePrimavara: 10-20 martie
-
Arpagic
Samanta de ceapa se seamana in 10-20 martie
se culege arpagicul in iulie cand frunzele sunt ingalbenite pe o lungime de 2-3 cm;
Samanta de ceapa se seamana in 1-10 august
se lasa in camp pana la venirea frigului si se recolteaza
Se pastreaza ori la 1-2 grade Celsius ori la 19-20 grade Celsius (intre 3-17 grade Celsius incolteste)
Usturoiul
Toamna: septembrie – octombriePrimavara: prima jumatate a lunii martie
Adancimea de plantare: 4-5 cm toamna, 2-3 cm primavara
Praz
Sfarsitul lunii martie, prima decada a lunii aprilie in rasadnita
Se scot in camp intre 20 mai – 10 iunie
Varza alba
Cultura de vara: 20 februarie – 15 martie (pentru rasad)
Plantarea se face intre 20 aprilie si 15 mai iar recoltarea in iulie-august
Cultura de toamna: 10-15 mai (pentru rasad)
Plantarea se face intre 10 iunie – 10 iulie iar recoltarea dupa 15 septembrie pana la sfarsitul lui noiembrie
Varza rosie
15 aprilie – 15 mai (rasad)
Plantarea se face intre 10 iunie – 10 iulie iar recoltarea dupa 10 septembrie pana la sfarsitul lui octombrie
Varza de Bruxelles
Se semana rar (nu se repica) intre 10-15 aprilie
Plantarea se face intre 1-15 iunie
Conopida / Broccoli
rasadul se produce prin insamantare in perioada 20 ian – 10 feb
Varsta rasadului la plantare trebuie sa fie 40-45 zile iar recoltarea va avea loc in mai –iunie;
jumatatea lunii mai
Plantarea se face in a doua jumatate a lunii iunie iar recoltarea in lunile septembrie-octombrie
Nu uitati sa acoperiti inflorescenta cu frunze deoarece altfel va inflori si nu mai este buna. De asemenea nu intarziati recoltarea deoarece capatanile false se pot transforma in tulpini florifere
Gulia
pentru gulioare rasadul se produce in perioada 10-15 februarie
Se planteaza la sfarsitul lunii martie
pentru gulii: rasadul se produce la inceputul lunii iunie (nu se repica)
Se planteaza in prima jumatate a lunii iulie
Fasole
20-25 aprilie pentru sudul tarii si 1-5 mai pentru nord
-
Mazarea de gradina
5 martie – 10 aprilie
Adancimea de semanat 4-6 cm
Bame
Dupa 15 mai
Adancimea de semanat 3-4 cm
Cartoful
Dupa 15 martie in sudul tarii, dupa 1 aprilie in zona de deal si dupa 15 aprilie in nord
Temperatura solului trebuie sa depaseasca 7 grade Celsius
Castravete
Se produce rasadul la 15 martie direct in ghivece nutritive
Varsta rasadului la plantare este 40-45 zile
Castravete de toamna
Se seamana intre 10 si 30 iunie
Recoltarea incepe la jumatatea lunii august pana la sfarsitul lunii septembrie
Dovlecelul
In a doua jumatate a lunii aprilie sau in a doua jumatate a lunii iunie
Adancimea de semanare 3-4 cm
Pepenele galben
In prima jumatate a lunii mai
Adancimea de semanare 3-4 cm
Pepenele verde
La inceputul lunii mai direct in camp
-
Salata in camp
Se poate semana inca din septembrie sau primavara devreme
-
Spanac de primavara
Se poate semana incepand din septembrie pana in octombrie, sau primavara (dupa zvantarea solului) pana la sfarsitul lui aprilie
Adancimea de semanat este de 2-3 cm iar pentru cel plantat toamna 3-4 cm
Spanac de toamna
Sfarsitul lunii iulie si in luna august pe terenuri irigate pentru a asigura apa necesara incoltirii.
-
Leustean
Toamna sau primavara in martie
Se poate inmulti si prin divizarea tufelor batrane si plantarea lor toamana sau primavara de vreme
Marar
Martie, in iulie sau toamna
-
Cimbru
Aprilie-mai
-
Tarhon
Aprilie-mai
Mai degraba inmultire vegetativa prin: butasi, drajoni sau prin despartirea tufelor
Hrean
Primavara devreme
Se folosesc butasi de radacina lungi de 15 cm si grosime de 1 cm; se planteaza oblic si dupa inlaturarea mugurilor din portiunea de mijloc
Cicoare de gradina
Prima jumatate a lunii martie in rasadnita sau direct in camp in aprilie mai pentru cultura de vara sautre 15-30 iulie pentru recolta de toamna
-


...Butasirea Crizantemelor in aceasta postare ...si inmultirea plantelor prin butasi la inmultirea plantelor