Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului.
În această zi credincioşii se
roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea
omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de
Înviere. Potrivit tradiţiei, aceasta este ultima zi de pregătire a
Paştilor, când se sacrifică mielul iar gospodinele pregătesc cea mai
mare parte a mâncărurilor tradiţionale şi definitivează curăţenia. Se
spune că nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se
deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele
pe care ţi le pui se vor împlini.
Ultima zi a Săptămânii Patimilor,
cunoscută drept Sâmbăta Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi
prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi
pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a
fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii
adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi
cheamă la înviere întreaga umanitate.
În
Sâmbăta Mare, gospodinele fac
ultimele pregătiri pentru masa de Paşti. Vopsesc ouăle, în cazul în care
nu au făcut acest lucru în Joia Mare, pregătesc cozonacii şi pasca,
drobul şi friptura de miel. Deretică prin casă şi pregătesc pentru
întreaga familie hainele curate pe care le vor îmbrăca la slujba de
Înviere.
Sâmbătă seara, înainte de slujba de
înviere, în special la ţară, gospodinele pregătesc coşul cu bucate, ce
urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfinţite de preot. În coş,
fiecare gospodină pune un ştergar nou, o lumânare albă aprinsă, ouă,
cozonac, pască, o bucată de slănină, zahăr, făină, o ramură de busuioc,
un miel figurină din aluat copt şi vin.
Noaptea de sâmbătă spre duminică se deschid cerurile.
Se spune că sâmbătă seara se deschid
cerurile, iar sufletele rudelor decedate vin la casa unde au locuit
înainte de plecarea în eternitate.
Paşte fericit tuturor, alături de cei dragi!
